sâmbătă, 13 martie 2010

Iubire!


Iubirea...acest sentiment a fost creat pentru a umple pustietatea acestei lumi.
Desi uneori este efemeera, iubirea ne da aripi sa zburam printre nori, sa ne lasam povestea spusa de stele, sa fim un singur suflet in doua trupuri, sa intelegem pe cineva doar din priviri sau chiar sa facem acea persoana fericita prin simpla noastra prezenta.
Scriitorul Mark Twain afirma: "Cauta iubirea cu inima, nu cu capul!". Insa, de cele mai multe ori oamenii fac greseala de a nu cauta iubirea cu inima. Ne ghidam dupa diverse principii, nu vedem omul din spatele mastii, nu vrem sa-i ascultam profunzimea gandurilor, nu-l percepem la adevarata sa valoare. Nu de putine ori suntem orbi, nu-i vedem pe cei care ne iubesc cu adevarat, ii facem sa sufere, iar cand realizam ca i-am pierdut cu totul este deja mult prea tazriu.
Si scriitorul Emil Cioran afirma: "Toate neputintele se reduc la una: aceea de A IUBI, aceea de a evada din propria tristete". Da... insa nu de putine ori oamenii nu reactioneaza... de teama de a nu fi raniti, de teama de a nu fi aspru judecati sau, de ce nu, de a nu fi priviti cu alti ochi, mult mai rece, de acea persoana. Aceste lucruri ne determina sa ne inchidem in noi, sa facem din iubire, dintr-un lucru vital unul imposibil si, la randul nostru sa ranim si noi.
Iubirea este asemenea unui trandafir, pe care daca nu-l uzi si nu-l ingrijesti, se ofileste is moare. Ea te inteapa atunci cand te astepti mai putin.
Iubirea este, defapt, un vis tainic si feeric pe care il traiesc impreuna un El is o Ea, o poveste care reprezinta pentru ei centrul universului.
"Daca as sti ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune, "Te iubesc!"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii" afirma la randul sau si Gabriel Garcia Marquez, dar toti oamenii au tendinta de a interpreta lucrurile ca de la sine intelese, cred ca ceilalti stiu ce se ascunde in mintea lor si nu dau viata sentimentelor.
Cu totii iubim mai mult sau mai putin deopotriva, doar ca ne este teama de raspunsul la chemarea noastra, un raspuns care ar putea face un frumos cantec din sentimentele noastre, care va fi cantat pe harpa sufletului in frumosul concert al vietii, concert care poate dura la infinit sau se poate stinge in aplauze.
Iubirea este o poveste simpla, dar totusi aparte, iar elementele necesare sunt doar ei doi si intreaga lume.
Cand te lasi prins in jocul acestei povesti, pui mereu binele si fericirea celuilalt inaintea ta si asta te va face de un infinit de ori mai fericit decat daca ai lupta doar pentru tine.
Celalat devine ratiunea noastra de a trai, ne face sa-i dedicam fiecare respiratie, fiecare bataie de inima, sa ne traim viata prin persoana sa si sa-i multumim ca ne este un sprijin.
Iubirea este arta care necesita incredere, respect, pasiune, intelegere, profunzime si puritate, arta care incununeaza cele mai sensibile sentimente, care face ca lumea noastra sa fie alcatuita dintr-o singura persoana, care, printr-un singur zambet ne poate lumina viata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu